ătălin Predoiu a răspuns, într-un comunicat de presă, la interpelarea deputatei AUR Lidia Vadim Tudor, afirmând că, de mai multe săptămâni, este acuzat de unii politicieni din opoziţie de încălcarea „libertăţii de a vorbi” faţă de „mai mulţi cetăţeni români”, prin intervenţia, pretins abuzivă, a Poliţiei Române, care ar „face poliţie politică”, iar prin aceasta ar fi încălcată democraţia.
”Aceste acuzaţii variază în ton şi limbaj de la caz la caz, de la tonul firesc al unei critici exprimate în termeni civilizaţi până la jigniri şi, uneori, chiar ameninţări voalate. Ocazional, mi se cere demisia, aşa cum a făcut ieri, în plenul Parlamentului, doamna deputat Lidia Vadim Tudor. Resping categoric toate aceste acuzaţii”, arată ministrul de Interne.
Cătălin Predoiu precizează că ”libertatea de exprimare este un drept fundamental garantat de Constituţia României şi de tratatele internaţionale la care ţara noastră este parte”.
”Libertatea de exprimare sau „libertatea de a vorbi” (cf. deputatei Lidia Vadim Tudor), consfiinţită în art. 30 din Constituţie, presupune exprimarea în public a gândurilor, opiniilor, credinţelor religioase şi creaţiilor spirituale de orice fel. Existenţa unor coordonate juridice înlăuntrul cărora se exercită libertatea de exprimare implică şi o răspundere juridică pentru depăşirea acestor limite, altfel spus pentru abuzul în exercitarea acestei libertăţi. De aceea tot art. 30 din Constituţie stabileşte formele răspunderii şi subiectele răspunderii. Astfel, în alin. 8 sunt stabilite explicit două forme ale răspunderii şi anume răspunderea civilă şi răspunderea penală. Prin urmare, mai simplu spus, „libertatea de a vorbi” nu înseamnă libertatea de a jigni. Sau, mai general, exercitarea unui drept exclude abuzul de drept”, arată ministrul.
Oficialul dă asigurări că ”Ministerul Afacerilor Interne respectă cu stricteţe dreptul fiecărui cetăţean de a-şi exprima opiniile în mod liber”.
”Milioane de cetăţeni o fac zilnic, permanent şi nestingheriţi, indiferent de conţinutul comunicării publice, de mijlocul de comunicare sau de locul comunicării. O fac beneficiind inclusiv de ordinea şi siguranţa publică asigurată de instituţiile statului, inclusiv de poliţiştii încadraţi în Ministerul Afacerilor Interne”, explică Predoiu.
Ministrul mai arată că Legea în vigoare impune şi obligă instituţiile de aplicare a legii (Poliţia Română, Ministerul Public, prin procurorii constituiţi în parchete) să intervină – tocmai pentru protejarea drepturilor cetăţenilor, cum ar fi dreptul la reputaţie, imagine etc., sau pentru apărarea liniştii publice, care, la rândul ei, protejează direct şi indirect drepturile cetăţenilor – ori de câte ori exercitarea dreptului la liberă exprimare se face abuziv sau prin încălcarea altor drepturi, de exemplu, prin folosirea de jigniri sau instigări la violenţă ori, în cazul unor campanii electorale, prin depăşirea termenului până la care se poate face campanie electorală ş.a.m.d.
”Intervenţiile poliţiei şi ale parchetelor au avut loc exclusiv în situaţii în care acele drepturi au fost exercitate abuziv sau au fost exercitate cu încălcarea legii. Oricine încalcă legea nu mai poate pretinde un drept absolut la legitimare, pentru că, prin acţiunile sale, poate afecta alte drepturi fundamentale ale altor cetăţeni. Prin urmare, în situaţiile în care autorităţile au acţionat, ele au făcut-o nu pentru a cenzura opinii, ci pentru a asigura respectarea legislaţiei, inclusiv a regulilor privind ordinea publică şi propaganda electorală”, afirmă Predoiu.
El mai subliniază că, aşa cum instituţiile de aplicare a legii sunt obligate de lege să intervină atunci când, pe domeniul public, un cetăţean aduce jigniri altui cetăţean sau instigă la violenţă, tot astfel, instituţiile publice sunt obligate de lege să intervină pentru a aplica legea şi a proteja drepturile celorlalţi cetăţeni şi ordinea publică, în cazul în care, pe reţelele sociale, sunt proferate jigniri sau instigări la violenţă, pentru că, potrivit jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reţelele sociale sunt considerate spaţiu public.
”Astfel, regulile care se aplică în spaţiul fizic, inclusiv interdicţia de a continua propaganda electorală după încheierea perioadei legale, se aplică şi în mediul online. Acest principiu a fost consolidat în practică şi, prin urmare, intervenţiile organelor de aplicare a legii au avut ca scop strict asigurarea respectării acestui cadru legal”, spune Predoiu.
Ministrul de Interne spune că ”Poliţia şi celelalte structuri acţionează numai pe baza legii şi în virtutea legii”.
”Dacă există opinii conform cărora anumite tipuri de acţiuni desfăşurate de Poliţie ar trebui să fie realizate diferit, este rolul Parlamentului să modifice legea, iar Ministerul Afacerilor Interne se va conforma imediat noilor reglementări. Până atunci, însă, legea este baza respectării drepturilor tuturor cetăţenilor, precum şi a liniştii şi ordinii publice. Potrivit legii şi regulamentelor interne ale Ministerului Afacerilor Interne, ministrul de interne nu are comandă militară, nu comandă operaţiuni poliţieneşti şi nu coordonează dosare de poliţie, nici nu are acces la lucrările unor astfel de dosare”, arată Predoiu în răspunsul la interpelare.
Ministrul declară că în toate intervenţiile mele publice sau în interiorul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, am subliniat şi cerut, ca politică publică, desfăşurarea tuturor operaţiunilor de poliţie în cadrul legii şi cu respectarea tuturor drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, inclusiv a dreptului la liberă exprimare, a tuturor garanţiilor constituţionale ale cetăţenilor.
”De altfel, intervenţia Poliţiei Române în tipurile de cazuri invocate de doamna deputat Lidia Vadim Tudor s-a efectuat cu calm, moderaţie şi, în cele mai multe situaţii, doar pentru explicarea prevederilor legale şi indicarea comportamentului corect în spaţiul public, sancţiunile fiind aplicate parcimonios şi, în general, constând în avertismente prevăzute de lege, după cum au arătat verificările ulterioare efectuate”, spune Cătălin Predoiu.
”Reafirm angajamentul Ministerului Afacerilor Interne pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi subliniez importanţa unei comunicări constante cu societatea. Doar printr-un dialog deschis putem consolida încrederea cetăţenilor în instituţiile statului. România este un stat democratic, iar libertatea de exprimare este un pilon fundamental al democraţiei noastre. În acelaşi timp, este esenţial ca acest drept să fie exercitat responsabil, în spiritul respectului reciproc şi al ordinii constituţionale”, mai arată ministrul în comunicat.