Europa suferă de o oboseală profundă, care ar putea fi numită „oboseala Trump”. Au trecut doar cinci săptămâni de când președintele american a lăsat Occidentul în stare de șoc, anunțând că l-a contactat pe Vladimir Putin pentru a iniția un proces care ar trebui să aducă „un sfârșit acestui război foarte îngrozitor”, scrie Politico.
Ca răspuns, liderii indignați ai UE au cerut un loc central la masa negocierilor și au declarat că nu pot exista discuții „despre Ucraina fără Ucraina”. Aceste cereri au căzut însă în urechi surde. Au urmat alte surprize neplăcute, aproape zilnic: de la momentul în care Trump și vicepreședintele său l-au mustrat public pe președintele „dictator” al Ucrainei în Biroul Oval, până la criticile aduse UE privind abordarea partidelor de extremă dreapta și anunțul unui nou val de taxe vamale pe aluminiu și oțel.
În cele din urmă, SUA și Ucraina și-au reparat relația destul de mult pentru a purta discuții în Arabia Saudită și a conveni asupra unui plan pentru o încetare a focului de 30 de zile, care să suspende toate luptele de-a lungul liniei frontului, pe uscat, pe mare și în aer. Există o singură condiție modestă pentru ca Ucraina să accepte armistițiul: Rusia trebuie să facă la fel.
Dar când Trump a vorbit din nou cu Putin săptămâna aceasta pentru a insista asupra încetării focului, liderul rus a refuzat practic. În schimb, Putin a pus o serie de condiții care păreau imposibile, împreună cu o promisiune minimă de a nu ataca „infrastructura energetică”. Apoi a lansat imediat un nou bombardament asupra orașelor ucrainene, folosind sute de drone și rachete. Niciun cuvânt de critică nu a venit din partea Casei Albe.
A doua zi, Trump a vorbit cu Zelenski într-un apel telefonic pe care l-a descris ca fiind „foarte bun”, durând aproximativ o oră. „Suntem pe drumul cel bun”, a declarat Trump.
Joi, 20 martie, Zelenski i-a informat pe liderii UE printr-un apel video, în timp ce aceștia se adunau la Bruxelles pentru a discuta despre cum ar putea sprijini Ucraina (și să se apere pe ei înșiși) în contextul în care SUA își reduce angajamentul față de securitatea regiunii. Zelenski le-a spus că discuțiile cu Trump au fost bune, dar mai târziu a respins cu furie cererile lui Putin ca Ucraina să devină neutră și să-și reducă capacitățile militare. „A fost un pic haos, după cum știm cu toții”, a declarat Ulf Kristersson, prim-ministrul Suediei, în discuții cu jurnaliștii pe marginea summitului de la Bruxelles.
Summit-ul Consiliului European a arătat cât de mari sunt blocajele liderilor UE
Excluși de la adevăratele negocieri dintre Trump, Putin și Zelenski, aceștia sunt prinși într-un cerc vicios de distrageri, uneori bizare, și se luptă pentru a face progrese în sprijinul Ucrainei sau în reînarmarea propriilor armate.
Concluziile oficiale ale summitului au subliniat necesitatea „urgenței” în consolidarea apărării proprii. Liderii au cerut „continuarea lucrărilor privind opțiunile de finanțare relevante”. Dar nu toți sunt convinși de planurile de structurare a unui nou program de împrumut de 150 de miliarde de euro pentru a sprijini investițiile în apărare ale țărilor UE în echipamente fabricate în UE.
Spania, de exemplu, pare să vrea să redefinească „apărarea” astfel încât să poată utiliza injectarea de bani propusă pentru a aborda creșterea nivelului mării și migrația neregulată. O propunere din partea șefei diplomației UE, Kaja Kallas, ca statele să ofere voluntar până la 40 de miliarde de euro pentru ajutor militar Ucrainei în acest an, pare să fie aproape abandonată.
Planul de împrumut al UE așa cum este el acum exclude cheltuielile pentru arme fabricate în SUA, dar și pentru produse britanice de înaltă calitate, deoarece Marea Britanie nu mai face parte din bloc. Într-un moment în care Londra lucrează cot la cot cu Parisul pentru a organiza o forță de menținere a păcii pentru Ucraina, acest lucru pare pentru unii o exagerare birocratică.
La Bruxelles, oficialii spun că soluția este ca prim-ministrul britanic Keir Starmer să semneze un pact cuprinzător de apărare și securitate cu UE la un summit planificat în luna mai. Ambele părți își doresc acest lucru. Dar pentru unii din UE, mai există o problemă: acel acord, spun diplomații din anumite țări maritime, trebuie să acopere și noi aranjamente pentru drepturile de pescuit.
Așadar, viitorul colaborării europene în domeniul apărării ar putea fi blocat de o dispută clasică Brexit legată de pește.
UE nu este „soluția” când vine vorba de apărare
În discuții private, diplomații și oficialii au relatat că săptămâna aceasta a apărut un sentiment nou și sumbru de „realism” la Bruxelles.
Europenii recunosc acum că nu vor face niciodată parte din negocierile pentru pace pe care Trump le are în minte și pare că nu vor putea înlocui sprijinul militar oferit Ucrainei de SUA, indiferent de ce își dorește Kallas.
Așa cum a spus Kristersson, liderul suedez, este clar că UE nu este „soluția” când vine vorba de apărare. Europa mai largă, sugerează el, ar putea fi.
În Marea Britanie, Starmer s-a întâlnit cu planificatorii militari care lucrează la proiectarea unei potențiale forțe militare formate din țări precum Marea Britanie și Franța pentru a garanta orice pace viitoare împotriva unui atac rusesc. Dar nici el nu părea sigur, subliniindu-și în mod repetat comentariile cu cuvintele „dacă se va ajunge la un acord”.
„Sperăm că va exista un acord”, a spus Starmer. „Dar știu că, dacă se va ajunge la un acord, timpul pentru planificare este acum. Nu după ce se ajunge la un acord. Sunt conștient că acordul ar putea fi în etape.”
Între timp, președintele francez Emmanuel Macron va convoca liderii din nou săptămâna viitoare pentru cel mai recent summit al „coaliției celor dispuși”, în cazul în care forțele de menținere a păcii vor fi necesare într-o zi.
Între timp, la Washington, Trump rămâne calm în timp ce Putin continuă să bombardeze Ucraina, conchide Politico.