Tribunalul București a respins cererea pe forma, nu pe fond, pentru că solicitantul nu a putut dovedi un interes legitim.
Astfel, au fost respinse cererile de suspendare a deciziei Consiliului General al Municipiului București cu privire la organizarea referendumului. Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă, poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile.
„Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor Olaru Paraschiva, Ioncea Bogdan şi Apostolescu Mircea-Alexandru, invocată de pârât şi intervenienţii accesorii, ca neîntemeiată. Admite excepţia lipsei de interes, invocată de pârât şi intervenienţii accesorii. Respinge cererile de suspendare a Hotărârii Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 322/21.10.2024, conexate, formulate de reclamanţii Olaru Paraschiva, Ioncea Bogdan şi Apostolescu Mircea-Alexandru, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi intervenien?ii accesorii Municipiul Bucureşti şi Primarul general al Municipiului Bucureşti, ca lipsite de interes. Admite cererile de intervenţii accesorii formulate de intervenien?ii Municipiul Bucureşti şi Primarul general al Municipiului Bucureşti, în sprijinul pârâtului Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare. Cererile de recurs se vor depune la Tribunalul Bucure?ti – Sectia a-II-a Contencios Administrativ ?i Fiscal. Pronunţată azi, 31.10.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei”, se precizează în minuta instanței.
La ce întrebări vor răspunde bucureștenii
Consiliul General al Capitalei a aprobat, luni, organizarea unui referendum local pe data de 24 noiembrie, simultan cu primul tur al alegerilor prezidenţiale.
Proiectul a fost aprobat cu 47 de voturi „pentru” şi două „împotrivă”.
Bucureştenii vor fi invitaţi să răspundă la trei întrebări. Primele două au fost propuse de primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, şi vizează modul de împărţire a banilor între PMB şi Primăriile de sector, precum şi eliberarea autorizaţiilor de construire în Bucureşti. La iniţiativa PSD, a fost adăugată, printr-un amendament, o a treia întrebare care se referă la combaterea consumului de droguri în şcoli. Acest amendament a fost aprobat de Consiliul General cu 45 de voturi „pentru”, trei abţineri şi un vot „împotrivă”.
Astfel, cele trei întrebări la care bucureştenii sunt aşteptaţi să se pronunţe prin „DA” sau „NU” sunt următoarele:
* „Sunteţi de acord ca repartizarea între Primăria Municipiului Bucureşti şi Primăriile de Sector a impozitelor pe venit şi a taxelor şi impozitelor locale colectate de la bucureşteni să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti?”
* „Sunteţi de acord ca Primarul General al Municipiului Bucureşti să emită Autorizaţiile de Construire pe întreg teritoriul administrativ al oraşului?”
* „Sunteţi de acord ca Primăria Municipiului Bucureşti să finanţeze şi să implementeze un program de educaţie pentru sănătate şi prevenire a consumului de droguri în toate şcolile din Bucureşti?”.
În cadrul dezbaterilor din CGMB, consilierul municipal PNL Constantin Hazarian a anunţat că nu susţine organizarea acestui referendum local, invocând faptul că în mandatul primarului Nicuşor Dan nu a fost aprobat Planul Urbanistic General, cu toate că în decembrie 2023 ar fi trebuit să aibă loc deja prima dezbatere.
Undă verde pentru referendumul propus de Nicușor Dan. Legea merge la promulgare
„Avizele Comisiei Tehnice de Circulaţie sunt blocate de câteva luni de zile – s-au strâns deja câteva sute – atât pentru investiţii publice, cât şi private. Registrul Spaţiilor Verzi nu a fost finalizat – nici măcar nu ştim în ce stadiu este. Conform Hotărârii nr. 108/2021, Primăria Capitalei trebuia să afişeze pe site autorizaţiile de construire aprobate. Nici acest lucru nu s-a întâmplat. Şi acum, practic, prin acest referendum, propunerea este să vă mărim atribuţiile pe această zonă de autorizare”, a explicat el.
Nicuşor Dan a replicat că, în cazul în care bucureştenii vor fi de acord ca primarul Capitalei să emită toate autorizaţiile de construire din Bucureşti, iar Parlamentul va transpune în legislaţie acest lucru, toate direcţiile de urbanism de la cele şase Primării de sector vor trece la PMB. În felul acesta va fi rezolvat deficitul de personal cu care se confruntă Primăria Capitalei, a indicat el.
„Vă aduc aminte că, în acest mandat, prin mai multe acte normative de nivel superior, au fost blocate angajările la toate instituţiile de stat, inclusiv la Primăria Capitalei. Avem un deficit de oameni la Direcţia Urbanism. În acest moment am putut să facem concurs doar pe cele două poziţii care s-au vacantat în cursul anului 2024”, a afirmat edilul-şef.
Consilierul municipal Dan Milea, care a demisionat din USR, a susţinut, la rândul său, că referendumul este, „în primul rând, o acţiune politică”, iar primarul general are nevoie de „sprijinul populaţiei în lupta pe care o duce cu neregulile” din Bucureşti.
Prezent la reuniunea CGMB, Alexandru Dumitrescu, reprezentant al Asociaţiei de Luptă Contra Dezinformării, a transmis că proiectul privind organizarea referendumului constituie o „fraudă la lege”. El a criticat şi faptul că nu a fost elaborat un studiu de impact al măsurilor propuse.
„Domnul primar general a fost şi parlamentar. Avea posibilitatea de iniţiativă legislativă. Problemele care vor să facă obiectul dezbaterii referendumului nu sunt probleme care să privească Bucureştiul. Sunt probleme de interes naţional. Ele vizează modificarea unor acte normative, precum ar fi actele normative organice. Nu avem probleme de tipul a mai face un parc sau să discutăm elemente care vizează doar Bucureştiul. Nu, discutăm despre modificarea unor acte normative. Chestia asta nu se face prin referendum, ci prin articole legislative de către cei care au iniţiativa legislativă”, a explicat Dumitrescu.
Preşedintele Asociaţiei pentru Dreptul Urbanismului, Alexandru Pânişoară, şi-a exprimat nemulţumirea vizavi de faptul că proiectul nu a fost supus dezbaterii publice. Potrivit acestuia, modificarea legii prin referendum încalcă prevederile Codului administrativ, conform cărora autorităţile publice locale pot organiza consultare populară „doar pentru probleme” de interes local.
„Administraţia publică locală, în speţă instituţia primarului, instituţia secretarului şi instituţia arhitectului-şef la nivelul Municipiului Bucureşti, nu are capacitatea administrativă să poată să răspundă în termenele legale cu privire la toate cererile de emitere a autorizaţiilor de construire din Bucureşti. Pe de altă parte, această migraţie pe care o invocă domnul Nicuşor Dan de la sectoare la Capitală nu se face ca şi cum împrumutăm resursă umană. Aceştia (angajaţii – n.r.) sunt încadraţi, sunt instituţii distincte”, a afirmat Pânişoară.
La rândul său, deputatul Cătălin Teniţă (REPER) a anunţat că a depus două proiecte de lege menite să operaţionalizeze cele două întrebări ce vor fi propuse bucureştenilor prin referendumul consultativ iniţiat de primarul general Nicuşor Dan.