Recent, ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a propus o idee care a generat reacții diverse, atât de susținere, cât și de critică: oferirea unui stimulent financiar de 1.000 de euro șomerilor de lungă durată care se reîntorc la un loc de muncă stabil și contribuie la sistemul de asigurări sociale timp de cel puțin un an. În acest context, se ridică întrebarea dacă o astfel de primă, cunoscută popular sub denumirea de „primă de dat jos de pe canapea” („Arsch-hoch-Prämie”), poate cu adevărat să încurajeze oamenii să revină pe piața muncii sau dacă reprezintă doar o soluție temporară cu efecte limitate.

Propunerea lui Habeck a generat reacții variate, atât din partea publicului, cât și a politicienilor. Printre cei care au manifestat scepticism se numără Andrea Nahles, șefa Agenției Federale pentru Muncă, și cancelarul Olaf Scholz, care au criticat inițiativa. Aceștia susțin că problema șomajului de lungă durată nu poate fi soluționată exclusiv prin stimulente financiare și că este nevoie de abordări mai complexe, axate pe termen lung.

Cizmele gonflabile de lux, noua fiță care a împărțit internetul în două. „Dacă mă plătește cu 4.000 de euro încalț cizmele până la WC în fundul curții”

Cu toate acestea, Habeck și susținătorii săi cred că acest stimulent ar putea oferi o motivație suplimentară pentru persoanele care se confruntă cu dificultăți în a reveni la muncă, scrie presa din Germania. Potrivit acestora, nu este suficient să te bazezi doar pe motivația internă a celor afectați, ci trebuie să existe și inițiative externe care să le faciliteze reintegrarea pe piața muncii.

 Dacă unii consideră ideea binevenită, alții o privesc cu scepticism. Silvia Krebs, o cititoare a t-online, este de părere că prima ar putea funcționa ca un stimulent eficient: „Poate că astfel persoana respectivă își va recăpăta plăcerea de a munci, mai ales dacă mediul său social se schimbă și primește apreciere din partea angajatorului și a colegilor”. Krebs subliniază că acest bonus ar putea declanșa un efect de durată asupra celor care revin în câmpul muncii, oferindu-le șansa de a experimenta beneficiile sociale și emoționale ale unui loc de muncă stabil.

Pe de altă parte, Wolfgang Bollack, un alt cetățean, se opune categoric inițiativei. El susține că soluția ar fi mai degrabă tăierea prestațiilor sociale pentru a-i forța pe șomeri să își găsească un loc de muncă: „Eu sunt împotriva primei, cred că ar trebui să se reducă semnificativ prestațiile sociale. În acest fel, vor fi obligați să-și găsească singuri un loc de muncă”.

Cele mai longevive popoare din lume, unde vârsta de 100 de ani e ceva obișnuit. Ce au locuitorii acestor zone în comun

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *