Alegătorii vor vota pentru cele două scrutine la aceeaşi secţie de votare, conform Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
În Municipiul Bucureşti, alegătorii vor primi tot 5 buletine de vot pentru: alegerea europarlamentarilor (listă închisă), alegerea primarului de sector (uninominal, într-un tur), alegerea consiliul local de sector (listă închisă), alegerea primarului general (uninominal, într-un tur) şi alegerea consiliului general (listă închisă).
Cele două tipuri diferite de scrutin au loc, conform conform https://www.mae.ro/, roaep.ro, în baza următoarelor acte normative:
* Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European;
* Legea nr. 91/2020 privind modificarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
* OUG nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024;
* Hotărârea Guvernului nr. 199/2024 privind aprobarea calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale la alegerile locale şi europarlamentare;
* Hotărârea Guvernului nr. 205/2024 privind stabilirea măsurilor tehnice necesare pentru buna organizare a alegerilor europene şi locale,
* Hotărârea Guvernului nr. 673/2019 privind votul prin corespondenţă.
Alegerile locale din 2024
La alegerile locale pot participa cetăţenii români cu drept de vot, cu vârsta de cel puţin 18 ani, cu domiciliul sau reşedinţa în România.
Cetăţenii cu drept de vot pot vota doar în localitatea de domiciliu sau reşedinţă, alegerile desfăşurându-se în baza unei liste electorale permanente actualizată de primari şi care îi cuprinde pe toţi alegătorii din respectiva unitatea administrativ-teritorială. La acest tip de scrutin nu se poate vota în străinătate. Există, în schimb, liste speciale complementare, pe care sunt incluşi cetăţenii UE cu reşedinţă în România, care pot vota pentru autorităţile locale, informează https://expertforum.ro/.
Pentru a putea vota la adresa de reşedinţă, alegătorul trebuie să obţină dovada reşedinţei cu cel puţin 60 de zile înaintea datei alegerilor. Apoi se poate înscrie şi în Registrul Electoral cu adresa de reşedinţă cu cel târziu 45 de zile înainte de data alegerilor, pentru a vota pe liste permanente unde are reşedinţa. Dacă nu se înscrie în registru, poate vota fie la domiciliu, fie la reşedinţă.
Pentru informaţii legate de arondarea alegătorilor pe secţii de votare s-a creat Registrul electoral, un sistem informatic naţional ce îi cuprinde pe toţi cetăţenii români care au împlinit 18 ani şi au drept de vot, conform Legii 115/2015 şi https://www.roaep.ro/.
Cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot care au domiciliul sau reşedinţa în circumscripţia electorală în care au loc alegeri şi nu se află în evidenţele Inspectoratului General pentru Imigrări sunt înscrişi, la cerere, de către primar, în lista electorală complementară, pe baza unui document care le atestă identitatea şi a unui document care atestă adresa la care locuiesc.
Secţiile de votare se deschid pe 9 iunie, la ora 7.00, iar procesul de votare se va încheia în aceeaşi zi, la ora 22.00. Alegătorii care la ora 22.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot vota până cel mult la ora 23.59, conform OUG 21/2024.
Alegătorii vor primi, pentru acest tip de scrutin, 4 buletine de vot, fiind chemaţi să aleagă consiliul local, consiliul judeţean, primarul şi preşedintele de CJ, la aceeaşi secţie de votare. Votul se exercită în baza unui document de identitate valabil.
Alegerile europarlamentare din 2024
La alegerile europarlamentare, cetăţenii români îi pot vota pe cei 33 de europarlamentari români în PE atât în ţară cât şi în străinătate.
În ţară, se poate vota pe lista permanentă la secţia de votare unde este arondat alegătorul conform domiciliului sau reşedinţei sau în orice altă secţie de votare din afara localităţii respective, pe listele suplimentare.
Secţiile de votare din România vor fi deschise între orele 7.00-22.00. La fel ca la alegerile locale, cetăţenii care la ora 22.00 se află în sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând afară, pot să voteze până la ora 23.59.
În străinătate, se poate vota la oricare din secţiile de votare deschise pe lângă ambasade, consulate sau institute culturale, pe liste suplimentare. Votul nu este condiţionat de înscrierea în Registrul electoral specific pentru aceste alegeri şi nici de domiciliul/reşedinţa obligatorii în străinătate.
Cetăţenii români pot vota în străinătate în baza următoarelor documente: carte de identitate, carte electronică de identitate, carte de identitate provizorie, buletin de identitate, paşaport diplomatic, paşaport de serviciu, paşaport simplu, paşaport simplu temporar etc.
Cetăţenii români înscrişi pe listele electorale ale altor state membre UE, pot să voteze pentru alegerea reprezentanţilor României în PE, numai după ce aceştia fac o declaraţie prin care spun că nu au votat la acelaşi scrutin pentru membrii UE în PE din statul membru în ale cărui liste sunt înscrişi, informează mae.ro.
Alegătorii vor primi, pentru acest tip de scrutin, un singur buletin de vot, pentru o singură listă de tip închis, cu o ordine a candidaţilor stabilită de partide. Pe buletinul de vot se vor regăsi partidele politice sau alianţele electorale înscrise în cursă şi candidaţii propuşi de fiecare formaţiune politică sau alianţă pentru funcţia de europarlamentar, conform Legii 33/2007.